Triangulu isusceli

À prupositu di testwiki
Versione di e 26 ott 2022 à e 18:04 da imported>EN-Jungwon (Da veda dinò: clean up, replaced: [[Category: → [[Categoria: using AWB)
(diff) ← Versione menu ricente | Ultima revisione (diff) | Versione più nova → (diff)
Vai alla navigazione Vai alla ricerca
Triangulu Isusceli

Hè difinitu com'è triangulu isusceli un triangulu chì pussedi almenu dui lati uguali è chì pussedi almenu dui anguli uguali. Infatti vali u siguenti tiurema: un triangulu hà dui lati uguali solu s'è hà dui anguli uguali è viciversa.

Stu tiurema custituisci a quinta prupusizioni di u Libru I di l'Elementi di Euclide è hè cunnisciutu com'è Pons asinorum, u "ponti di l'asini".

Particulari trianguli isusceli sò i trianguli equilateri è i trianguli rittanguli isusceli. Esistini ancu trianguli isusceli acutanguli è ottusanguli.

I trianguli isusceli rittanguli sò tutti simili trà eddi, com'è i trianguli equilateri.

Simitrii

Un triangulu isusceli chì ùn hè micca equilateru hè invarianti solu par a riflissioni rispettu à a bisettrici di l'angulu diffarenti da i dui rimanenti. U so gruppu di simitria, in più di à a trasfurmazioni idantità, cumprendi solu quista riflissioni è dunqua hè isumorfu à u gruppu di dui elementi, vali à dì à u gruppu multiplicativu nantu à l'insemu {1, −1}.

Trianguli isusceli in giumitria analitica

Tiurema 1: Cundizioni nicissaria è sufficienti affinch'è un triangulu incù a basa parallela à l'assi sii isusceli hè ch'eddu agvissi i dui lati di cuefficienti angulari oppostu.

Dimustrazioni.

Dati i trè retti

  1. y=k
  2. y=mx
  3. y=mx

si ni calculeghja l'intersizzioni.

{y=ky=mx

{x=kmy=m

A(km,m)

{y=ky=mx

{x=kmy=m

B(km,m)

{y=mxy=mx

{x=0y=0

C(0,0)

Tandu si calculeghja a distanza di i sigmenti AC è BC.

AC=(km)2+k2

BC=(km)2+k2

Dunqua u triangulu hè isusceli nantu à a basa AB. Di manera analuga si dimostra u casu di a basa parallela à l'assi y.

Viciversa si custruisci un triangulu isusceli incù a basa parallela à l'assi di l'ascissi.

Dati i dui punti:

  1. A(x1,k)
  2. B(x2,k)

apposta ch'è u vertici d'un triangulu isusceli ghjaci nantu à a stessa retta di u puntu mediu di a basa, prima si trova M è dopu C.

M(x1+x22,k)

Dunqua si trova C, chì avarà listessa ascissa ch'è M è diffarenti urdinata.

C(x1+x22,h)

Si verificheghja ch'è u triangulu hè isusceli:

AC=(x1x22)2+(kh)2
BC=(x2x12)2+(kh)2

Tandu si calculeghja u cuefficienti angulari di i dui lati:

mAC=(hk)(2x2x1)=2(hk)x2x1
mBC=(hk)(2x1x2)=2(hk)x1x2

Tiurema 2: Cundizioni nicissaria è sufficienti affinch'è un triangulu incù a basa parallela à a bisettrici di dui quadranti sii isusceli hè ch'eddu avissi i dui lati di cuefficienti angulari inversi.

Dimustrazioni.

Dati i trè retti

  1. y=x+q
  2. y=mx
  3. y=1mx

si ni calculeghja l'intersizzioni.

{y=x+qy=mx

{x(m1)=qy=mx

{x=qm1y=mqm1

A(qm1,mqm1)

{y=x+qy=1mx

{x(1m)=mqy=1mx

{x=mq1my=q1m

B(mq1m,q1m)

{y=1mx

{x=0y=0

C(0,0)

Tandu si calculeghja a distanza di i sigmenti AC è BC.

AC=(qm1)2+(mqm1)2

BC=(mq1m)2+(q1m)2

Dunqua u triangulu hè isusceli nantu à a basa AB. In modu analugu si dimostra u casu di a basa parallela à l'assi y.

Viciversa si custruisci un triangulu isusceli incù a basa parallela à a bisettrici di u prima è terzu quadranti. (Listessa cosa vali par quidda parallela à a bisettrici di u sicondu è quartu quadranti).

Dati i dui punti:

  1. A(0,q)
  2. B(q,0)

postu ch'è u vertici d'un triangulu isusceli ghjaci nantu à a stessa retta di u puntu mediu di a basa, prima si trova M è eppo/dopu C.

M(q2,q2)

Dunqua si trova C, chì si trova nantu à a retta parpindiculari à a basa è passanti par M, y=x.

C(h,h) induva h hè un numaru arbitrariu diffarenti da 0.

Si verificheghja chì u triangulu hè isusceli:

AC=h2+(q+h)2
BC=(qh)2+h2

Tandu si calculeghja u cuefficienti angulari di i dui lati:

mAC=hqh=h+qh
mBC=hh+q=hh+q

Da veda dinò


Noti


Fonti

'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.